sursă: anuntul.ro
Prețuri medii actuale pentru categoriile cele mai tranzacționate. Pentru o analiză concretă pe proprietatea ta — care ține cont și de etaj, finisaje, vedere, an construcție — întocmesc o ACP gratuit.
Garsoniere
—
date insuficiente
2 camere
1.791 €/mp
medie 87k €
3 camere
1.787 €/mp
medie 125k €
4+ camere
1.961 €/mp
medie 161k €
Case / vile
1.608 €/mp
medie 285k €
Cum te putem ajuta în Giurgiului
Două direcții, o singură echipă cu un singur interes: al tău. Alege cum te putem ajuta și începem cu o discuție.
Ai o proprietate de vândut
Întocmim o Analiză Comparativă de Piață gratuit, pe baza tranzacțiilor reale închise în zonă. Pleci cu un raport scris, un interval de preț argumentat și o strategie clară de marketing — apoi decizi tu dacă mergem mai departe.
Cauți o proprietate
Te reprezentăm pe tine, nu pe vânzător. Căutăm în toate sursele — inclusiv off-market —, verificăm juridic, întocmim ACP pe fiecare ofertă serioasă și negociem în interesul tău. Nu plătești cu 10–15% peste valoarea reală.
Numele cartierului vine de la drumul istoric care lega sudul Bucureștiului de orașul-port Giurgiu, de la Dunăre. Actuala Șosea Giurgiului continuă traseul vechiului „Pod al Beilicului", una dintre arterele majore ale orașului în secolele al XVIII-lea și al XIX-lea, alături de Podul Mogoșoaiei (Calea Victoriei) și Podul Calicilor (Calea Rahovei). Denumirea „beilic" amintește că pe aici își făceau intrarea în oraș demnitarii Porții Otomane; partea nordică a acestui traseu a primit în 1878 numele de Calea Șerban Vodă. Până la începutul secolului al XX-lea, zona propriu-zisă era în mare parte maidan și podgorie. Din 1914, doi proprietari — Anton Colorian, doctor în științe și profesor de chimie, și Barbu Păltineanu, avocat și om politic — și-au parcelat terenurile cu viță-de-vie afectate de filoxeră și au vândut ieftin loturi oamenilor nevoiași veniți din toată țara, dând naștere așezării care avea să formeze Comuna Șerban Vodă (județul Ilfov). Partea nordică a fost înglobată treptat municipiului București în anii 1920. În 1934 a fost sfințită biserica „Buna Vestire – Bellu" de pe Șoseaua Giurgiului, prima biserică din București construită din beton armat. La marginea nordică a zonei se află Cimitirul Bellu (Șerban Vodă), cel mai mare cimitir al Capitalei (circa 28 ha, în funcțiune din 1858), unde sunt înmormântați Mihai Eminescu, Ion Luca Caragiale, George Coșbuc și Liviu Rebreanu. Sub regimul comunist, fostele terenuri agricole și podgorii au fost sistematizate și acoperite cu blocuri, care dau și astăzi caracterul dominant al cartierului.
După 1990, Giurgiului a rămas un cartier rezidențial dens, definit de blocurile ridicate în perioada comunistă, dar a cunoscut câteva reconversii punctuale. Piața Progresul, principalul reper comercial al zonei, a fost reabilitată de Primăria Sectorului 4 în 2013. Fostul Stadion Prefabricate — al cărui nume vine de la o platformă industrială de prefabricate din apropiere — a fost preluat în 2014 și modernizat (gazon artificial, tribune, nocturnă), devenind Stadionul Progresul Spartac. Pe latura comercială au apărut și magazine mari de bricolaj, precum Dedeman (Str. Acțiunii). În prezent, întreaga Șosea Giurgiului este vizată de un amplu proiect de modernizare al Sectorului 4: piste de biciclete pe ambele sensuri, spații verzi amenajate în zona mediană, de-a lungul liniei de tramvai, trotuare lărgite și noi locuri de parcare. În paralel, magistrala de metrou M4 Gara de Nord – Gara Progresul, cu 14 stații, a intrat în etapa de execuție și va aduce metroul pe axa Giurgiului — o idee prezentă încă din memoriile tehnice ale anilor '50. La capătul sudic, vechea clădire a Gării Progresul a început să fie demolată în 2026, urmând să fie reconstruită împreună cu stația de metrou M4 și o parcare.
Coloana vertebrală a cartierului este Șoseaua Giurgiului, care pornește din Piața Eroii Revoluției (nod cu Șoseaua Olteniței, Șoseaua Viilor și Calea Șerban Vodă) și coboară spre sud, către Progresul și comuna Jilava, continuând drumul spre Giurgiu. Pe toată lungimea ei circulă tramvaiele: liniile 7, 19 și 25 leagă zona de centru, spre Piața Unirii, linia 7 având capătul la CFR Progresul. Rețeaua STB este completată de autobuze, între care liniile 102, 116 și 323. Cea mai apropiată stație de metrou este Eroii Revoluției, pe Magistrala M2 (Berceni–Pipera), la capătul nordic al cartierului; stația a fost deschisă în 1986, inițial sub numele Pieptănari. M2 nu coboară însă pe Șoseaua Giurgiului, ci se abate spre Berceni: deși metroul fusese propus inițial, în memoriile tehnice ale anilor '50, pe axa Giurgiului, traseul a fost redirecționat pentru a deservi marea platformă industrială din Berceni. Pentru accesul auto, Șoseaua Giurgiului este una dintre principalele ieșiri sudice ale orașului, spre DN5 și Giurgiu, dar este intens circulată și frecvent aglomerată.
Giurgiului este un cartier compact, cu puține spații verzi mari în interior; verdeața ține mai ales de aliniamentele stradale și de scuarurile dintre blocuri. Cele mai apropiate parcuri amenajate se află spre nord, dincolo de Piața Eroii Revoluției, în zona Tineretului: Parcul Tineretului (unul dintre cele mai întinse parcuri ale Capitalei, cu lac și Orășelul Copiilor) și Parcul Lumea Copiilor. La marginea nordică a cartierului, suprafețe verzi importante sunt ocupate de necropole — Cimitirul Bellu (Șerban Vodă) și Cimitirul evreiesc Giurgiului (inaugurat în 1929–1930, cel mai mare cimitir evreiesc din București) — spații plantate, dar cu funcție de cimitir, nu de parc. Proiectul de modernizare a Șoselei Giurgiului prevede amenajarea de noi spații verzi în zona mediană, de-a lungul liniei de tramvai.
Cartierul dispune de infrastructură școlară de bază: Școala Gimnazială Nr. 119 (Str. Almașu Mic), Școala Gimnazială Nr. 165 (Aleea Slătioara) și grădinițe, între care Grădinița Nr. 28 „Narcisa", pe Șoseaua Giurgiului. Pentru asistență medicală de proximitate există cabinete și clinici private, precum Clinica Progresul, pe Șoseaua Giurgiului, lângă Piața Progresul; unitățile spitalicești mai mari se află în zonele învecinate, spre axa Olteniței–Berceni. Ca profil, Giurgiului este un cartier rezidențial dens, cu o comunitate stabilă și cu tradiție de mahala bucureșteană, potrivit familiilor care caută proximitate față de centru și comerț de cartier la îndemână. Serviciile premium și spațiile de joacă ample se găsesc însă mai degrabă în cartierele vecine.
Comerțul este dominat de magazinele de proximitate și de piața agroalimentară. Reperul principal este Piața Progresul (pe Șoseaua Giurgiului, reabilitată în 2013), cu carne, lactate, produse de fermă și farmacii, în jurul căreia gravitează viața comercială a zonei. Pentru bricolaj și amenajări există un magazin Dedeman (Str. Acțiunii). Cartierul nu are un mall în interiorul său; centrele comerciale mari se ating în zonele învecinate din sudul orașului, spre Berceni–Metalurgiei. Pe latura de agrement, un reper local este Stadionul Progresul Spartac, în apropierea Șoselei Giurgiului.
Giurgiului nu se cumpără ca „un cartier”. De la o stradă la alta, prețul, profilul cumpărătorului și calitatea construcției variază consistent. Mai jos, sub-zonele pe care le tratez ca piețe distincte.
Nodul nordic al cartierului, în jurul Pieței Eroii Revoluției, cu stația de metrou M2, legături de tramvai spre centru și vecinătatea Cimitirului Bellu. Cel mai bun acces la transport din întreaga zonă.
Profil ideal
Cei care vor legătură rapidă cu centrul și acces la metrou.
Inima cartierului: blocuri dense, Piața Progresul și comerț de proximitate, cu o viață de cartier animată de-a lungul șoselei.
Profil ideal
Familii care caută servicii zilnice și transport la îndemână.
Capătul sudic, spre Gara Progresul și Stadionul Progresul Spartac; țesut mai eterogen, rezidențial amestecat cu foste platforme industriale și mai aproape de ieșirea din oraș. Aici va fi și capătul sudic al viitoarei magistrale M4.
Profil ideal
Cei care preferă o zonă mai puțin densă, cu acces auto rapid spre sud.
Predominant în Sectorul 4. Șoseaua Giurgiului funcționează ca limită administrativă cu Sectorul 5 (spre Ferentari), iar adresele de pe șosea — Piața Progresul, Dedeman, Clinica Progresul — aparțin Sectorului 4. Latura vestică a zonei se învecinează cu cartiere din Sectorul 5.
Cea mai apropiată este Eroii Revoluției (Magistrala M2, fostă Pieptănari, deschisă în 1986), la capătul nordic. M2 nu coboară pe Șoseaua Giurgiului, ci se abate spre Berceni. Magistrala M4 Gara de Nord – Gara Progresul, aflată în execuție, va aduce însă metroul chiar pe axa Giurgiului.
Tramvaiele 7, 19 și 25 circulă pe toată Șoseaua Giurgiului, spre Piața Unirii; în plus, există metrou de la Eroii Revoluției (M2) și autobuze STB, între care liniile 102, 116 și 323.
De la drumul istoric spre orașul-port Giurgiu, pe traseul vechiului Pod al Beilicului — una dintre arterele principale ale Bucureștiului din secolele al XVIII-lea și al XIX-lea, pe unde își făceau intrarea în oraș demnitarii Porții Otomane.
Reperul principal este Piața Progresul (piață agroalimentară reabilitată în 2013), completată de Dedeman (Str. Acțiunii) pentru bricolaj. Comerțul este dominat de magazine de cartier; mall-urile mari se află în zonele învecinate din sud.
Este o zonă rezidențială densă, cu școli (Nr. 119 și Nr. 165) și grădinițe, plus comerț de proximitate bun. Spațiile verzi mari sunt puține în interior; cele mai apropiate parcuri amenajate, Tineretului și Lumea Copiilor, se află spre nord.
Întocmesc o Analiză Comparativă de Piață pe baza tranzacțiilor reale închise în zonă. Pleci cu un raport scris și un interval de preț argumentat.
