Cartierul Moșilor își trage numele de la Calea Moșilor, una dintre cele mai vechi artere ale Bucureștiului, cunoscută în trecut drept Podul Târgului din Afară. Denumirea provine de la Târgul Moșilor, iarmarocul ținut la marginea de nord-est a orașului, în zona Obor. Târgul era legat de Moși — zilele de pomenire a morților din calendarul creștin — și se deschidea primăvara, în preajma Rusaliilor; se numea „Târgul de Afară" fiindcă se afla dincolo de barierele orașului de atunci. În 1786, domnitorul Nicolae Mavrogheni a mutat târgul de vite în afara orașului, în această zonă, pentru a proteja igiena centrului, iar pe măsură ce târgul a crescut locul a rămas cunoscut drept Târgul Moșilor. Artera care lega centrul de acest târg a devenit Calea Moșilor, în 1825 fiind printre primele străzi pietruite din Țara Românească. Un episod care a marcat definitiv fizionomia zonei a fost sistematizarea socialistă: între 1978 și 1982, țesutul vechi de străzi dintre Bulevardul Carol I și Obor a fost demolat și înlocuit cu blocuri de 8–10 etaje, iar artera a fost lărgită de la două la patru benzi, cu linie de tramvai integrată. De aici a rămas un contrast puternic — pe segmentul dintre Piața Sfântul Gheorghe și Carol I supraviețuiesc clădiri vechi, neoclasice și interbelice, iar spre Obor domină blocurile din epoca comunistă.
După 1990, Calea Moșilor a rămas o arteră a contrastelor. Linia de troleibuz fusese introdusă în 1987, iar la sfârșitul anilor 2000 artera a beneficiat de o amplă modernizare a liniilor de tramvai, parte dintr-un program care a vizat marile bulevarde bucureștene. Cea mai vizibilă schimbare recentă s-a produs în zona Obor: Piața Obor a fost modernizată printr-un proiect finalizat în 2010, iar în 2016 s-a deschis Veranda Mall, pe strada Ziduri Moși, care a transformat un fost teren industrial într-un centru comercial cu spațiu verde amenajat. În paralel, spații verzi neglijate din Sectorul 2 au fost readuse în circuit — de exemplu Parcul Sticlăriei, redeschis în 2021 după aproape trei decenii de paragină. Totodată, o parte dintre clădirile istorice de pe Calea Moșilor au continuat să se degradeze, ceea ce a alimentat dezbateri privind protejarea patrimoniului arterei. Rezultatul este un cartier hibrid, care combină comerțul dens și fondul de blocuri cu insule de arhitectură veche.