Obor

Oborul este unul dintre cele mai vechi nuclee comerciale ale Bucureștiului, situat în nord-estul orașului, în Sectorul 2. Numele provine din cuvântul „obor”, care desemna un țarc pentru vite: aici funcționa târgul de animale al orașului, cunoscut și ca „Oborul de vite”. Prima atestare documentară a locului datează din secolul al XVII-lea, când zona apare în actele Mănăstirii Stelea sub denumirea de „Târgul de Afară” — adică târgul aflat în afara vetrei orașului. O legendă răspândită leagă începuturile târgului de domnia lui Matei Basarab (1632), iar un document din 1640 menționează „Podul Târgului de Afară”, drumul care lega aceste piețe și care avea să devină Calea Moșilor de astăzi. În 1786, din porunca domnitorului Nicolae Mavrogheni, târgul de vite a fost mutat la marginea orașului, consolidându-și statutul de „Târg de Afară”. Zona era legată de un eveniment anual ținut în luna mai, „Târgul Moșilor”, asociat sărbătorii populare a „Moșilor de vară”; în timp, târgul s-a stabilit definitiv în acest amplasament, preluând numele de Târgul Moșilor. Locul are și o istorie sumbră: începând din secolul al XVII-lea, aici erau executați cei condamnați la moarte prin spânzurare. Execuțiile publice au fost interzise în 1823 de domnitorul Grigore Ghica, iar vechea structură a spânzurătorii a fost desființată abia în jurul anului 1870. În 1877, negustorii care veneau să vândă la Obor au ridicat „Crucea Negustorilor”, un monument de piatră menit să sfințească locul fostei spânzurători, păstrat până astăzi în fața Primăriei Sectorului 2. Un alt reper istoric din proximitate este Foișorul de Foc, turn de observație împotriva incendiilor construit între 1890 și 1892 pe Bulevardul Ferdinand I, cea mai înaltă clădire a orașului la acea vreme; după ce acesta a devenit depășit, în cartierul Obor a fost ridicat postul de pompieri „Regele Ferdinand I”. Din prima parte a secolului XX datează și Gara Obor (Gara de Est), construită în stil neoromânesc și inclusă pe lista monumentelor istorice.

Trecerea de la târg sezonier la piață permanentă s-a produs prin construirea Halelor Centrale Obor, proiectate de arhitectul Horia Creangă; lucrările au început în 1936 și au fost finalizate în jurul anului 1950. Cartierul a căpătat forma actuală mai ales în perioada comunistă: în 1975 a fost dat în folosință magazinul Bucur Obor, alături de ansamblul de locuințe și magazine ridicat în aceeași perioadă în jurul Rondului Obor. Între 1978 și 1982, tronsonul dinspre centru al Căii Moșilor a fost transformat radical — vechile străzi cu case dintre Bulevardul Carol I și Piața Obor au fost demolate și înlocuite cu blocuri de 8–10 etaje, iar artera a fost lărgită de la două la patru benzi. Astfel, Oborul a devenit un capăt urban dens, cu fronturi de blocuri socialiste care coexistă cu clădiri interbelice și cu vechea vatră a târgului. După 1990, Piața Obor a fost modernizată treptat: halele au fost reabilitate și acoperite, dotate cu scări rulante, lifturi și climatizare, păstrându-și rolul de cea mai mare piață agroalimentară din țară. Cea mai vizibilă reconversie recentă este Veranda Mall, centru comercial deschis pe 27 octombrie 2016 pe locul unei foste fabrici de mase plastice, care a adus în zonă comerț modern lângă piața tradițională. La acestea se adaugă un hipermarket Kaufland, pe Șoseaua Colentina, consolidând profilul comercial al cartierului.