Cum te putem ajuta în Progresul
Două direcții, o singură echipă cu un singur interes: al tău. Alege cum te putem ajuta și începem cu o discuție.
Ai o proprietate de vândut
Întocmim o Analiză Comparativă de Piață gratuit, pe baza tranzacțiilor reale închise în zonă. Pleci cu un raport scris, un interval de preț argumentat și o strategie clară de marketing — apoi decizi tu dacă mergem mai departe.
Cauți o proprietate
Te reprezentăm pe tine, nu pe vânzător. Căutăm în toate sursele — inclusiv off-market —, verificăm juridic, întocmim ACP pe fiecare ofertă serioasă și negociem în interesul tău. Nu plătești cu 10–15% peste valoarea reală.
Progresul este un cartier din sudul Sectorului 4, întins de-a lungul Șoselei Giurgiului până la marginea sudică a Bucureștiului, spre comuna Jilava. Numele provine de la satul Progresu, una dintre cele două așezări — alături de Belu — care alcătuiau fosta comună Șerban Vodă, înființată în 1914 la sud de oraș și absorbită treptat de vatra Capitalei la mijlocul secolului XX. Aceeași denumire este purtată până astăzi de câteva repere ale zonei: Piața Progresul (fostă Piața Donescu), Gara Progresul și capătul de tramvai CFR Progresul.
Arealul a crescut dintr-o periferie de grădini, vii și case joase, memoria acestei origini păstrându-se în trasee și denumiri vechi de străzi, iar în perioada comunistă a fost transformat printr-o campanie amplă de blocuri care a făcut din sudul Sectorului 4 un teritoriu preponderent muncitoresc. După 1990, Sectorul 4 a devenit unul dintre cele mai active la livrări rezidențiale noi, iar arterele majore, între care Șoseaua Giurgiului, au fost reabilitate și lărgite. Pe coridorul Progresul au apărut construcții noi de mică și medie înălțime, iar administrația locală a inițiat conversia unor imobile comerciale de lângă Piața Progresul în unități de învățământ.
Coloana vertebrală a transportului este Șoseaua Giurgiului, pe care circulă tramvaiele 7 și 25 — linia 7 leagă capătul CFR Progresul de Piața Unirii —, la care se adaugă linia 19 în dreptul pieței și mai multe trasee de autobuz ce deservesc Luică, Drumul Găzarului și Șura Mare. Cartierul nu are stație de metrou proprie: cea mai apropiată este Eroii Revoluției (magistrala M2, fostă Pieptănari), la capătul nordic al coridorului, în timp ce M2 deservește paralel arealul Berceni–Olteniței, prin stațiile Piața Sudului și Apărătorii Patriei. Este în faza de proiectare extinderea spre sud a magistralei M4 (Gara de Nord–Gara Progresul), cu stații prevăzute la Luică, Giurgiului și Gara Progresul, care ar aduce metroul în interiorul zonei; totodată, Gara Progresul a fost redeschisă traficului de călători în 2024, după ce fusese închisă din 2006.
Marile spații verzi se află mai degrabă la capătul nordic al coridorului sau în restul sectorului: Parcul Carol I, în apropierea pieței Eroii Revoluției, și Parcul Tineretului, cel mai întins parc al Capitalei, spre Piața Unirii. În nucleul propriu-zis al Progresului, verdeața publică este mai curând locală și fragmentată, astfel încât accesul la un parc mare presupune o deplasare spre nord. La nivel de sector au fost amenajate și extinse spații noi, precum Parcul Tudor Arghezi, dezvoltat în arealul Metalurgiei.
Coridorul Progresul se încadrează în circumscripțiile școlare din sudul Sectorului 4, iar administrația a demarat crearea de noi capacități de învățământ, inclusiv conversia unui imobil de pe Șoseaua Giurgiului, vizavi de Piața Progresul, în școală și/sau grădiniță. Pentru servicii medicale de proximitate există cabinete și un centru medical chiar lângă Piața Progresul, de-a lungul Șoselei Giurgiului, spitalele mari rămânând însă în alte zone ale orașului. Profilul general este acela de cartier de locuit accesibil, cu dotările curente la îndemână.
Inima comercială este Piața Progresul, unul dintre cele mai mari complexe agroalimentare din București, reconstruit în 2013 pe amplasamentul vechii piețe cunoscute anterior drept Piața Donescu. În jurul ei și de-a lungul Șoselei Giurgiului se concentrează comerț de proximitate, farmacii, magazine și mari suprafețe de bricolaj, iar viața cotidiană este ancorată de piață, de traseele de tramvai și de serviciile locale, mai degrabă decât de centre comerciale de mari dimensiuni.
Progresul nu se cumpără ca „un cartier”. De la o stradă la alta, prețul, profilul cumpărătorului și calitatea construcției variază consistent. Mai jos, sub-zonele pe care le tratez ca piețe distincte.
Nucleul comercial al zonei, în jurul marelui complex agroalimentar de pe Șoseaua Giurgiului, cu piață, farmacii, cabinete și un centru medical, deservit de tramvaiele 7, 19 și 25.
Profil ideal
Cei care pun preț pe piață, comerț zilnic și transport de suprafață la ușă.
Areal rezidențial de blocuri în jurul intersecției Șoselei Giurgiului cu Șoseaua și Strada Luică, unde tramvaiul a fost prelungit încă din anii ’40; una dintre stațiile prevăzute pe viitoarea extindere M4.
Profil ideal
Familii care caută locuințe accesibile pe un ax de transport, cu perspectiva metroului.
Zonă compactă de locuințe colective pe Strada Șura Mare, în imediata apropiere a pieței și a coridorului de tramvai.
Profil ideal
Cei care vor să fie la câțiva pași de piață și de mijloacele de transport.
Stânga coridorului, spre limita cu Ferentari, cu țesut mixt de case și blocuri mici, mai liniștit, dar mai departe de reperele principale.
Profil ideal
Cumpărători orientați spre locuințe individuale sau imobile mici, într-o zonă mai retrasă.
Marginea sudică a orașului, în jurul gării redeschise în 2024 și al capătului de tramvai, cu caracter periferic și accente feroviar-industriale, spre Jilava.
Profil ideal
Cei atrași de prețuri modeste și de viitorul cap de linie al metroului M4.
În Sectorul 4, în sudul Bucureștiului, de-a lungul Șoselei Giurgiului, până la marginea orașului spre comuna Jilava.
Nu în prezent. Cea mai apropiată este Eroii Revoluției (magistrala M2), la capătul nordic al coridorului. Este planificată extinderea magistralei M4 (Gara de Nord–Gara Progresul), cu stații prevăzute la Luică, Giurgiului și Gara Progresul, aflată în faza de proiectare.
Tramvaiele 7 și 25, pe Șoseaua Giurgiului, duc direct spre Piața Unirii, iar la Eroii Revoluției se face legătura cu metroul M2.
De la satul Progresu, una dintre cele două așezări (alături de Belu) ale fostei comune Șerban Vodă din sudul orașului, absorbită de Capitală la mijlocul secolului XX.
Un mare complex agroalimentar de pe Șoseaua Giurgiului, reconstruit în 2013 pe amplasamentul vechii piețe, cunoscută anterior drept Piața Donescu.
Da. Gara a fost redeschisă traficului de călători în 2024, după ce fusese închisă din 2006 în urma prăbușirii unui pod feroviar.
Întocmesc o Analiză Comparativă de Piață pe baza tranzacțiilor reale închise în zonă. Pleci cu un raport scris și un interval de preț argumentat.
